”FECIOARA MARIA - MAICA DOMNULUI” PE CRUCE!

Poate că acest titlu nu va fi pe placul unor cititori...dar mi s-a întâmplat acum două zile ceva ce m-a făcut să fac un jurământ: după ce vor intra banii câștigați de către subsemnatul într-un proces cu Statul Român, voi sponsoriza montarea unei cruci în fața casei fostei mele mame-în localitatea Zalha, Județul Sălaj-pe care, cu aprobarea conducereii Bisericii Ortodoxe Române, voi monta o icoană cu CHIPUL FECIOAREI MARIA - MAICA DOMNULUI! Doamne Ajută-mi! Acesta este jurământul meu...Și acum povestea adevărată...joi pe 18.08.2022 cam la ora 8 dimineața mă îndreptam spre Inspectoratul Județean de Poliție Sălaj pentru o audiere în calitate de parte vătămată într-un proces penal. La un ”colț de staradă” de departe vâd o femeie bătrână care aranja pe trotuar ceva...am văzut pe două ștergare țărănești câteva legume, o pungă cu prune, o stliclă de 1/2 litri cu ceva roșu(era sirop!), dar pe un alt ștergar erau o pereche de sandale și ceva articole (vreo trei) cu haine de damă -se vedea că erau mici, poate de la vre-o nepoată! M-a impresionat modul în care bătrânica aranja marfa pe trotuar la ora 8 dimineața...această femeie era imperios necesar să fie la aceea oră într-o cameră de bloc/casă la un copil al ei și nu pe un trotuar pe o stradă din Zalău/Sălaj! Am scos din buzunar banii pe care-i aveam la mine și i-am întins o bancnotă de 5 LEI!  Da stimate cititor/stimată cititoare, 5 lei...mi-a rămas și mie una bancnotă de 5 lei și una de un leu! Femeia a luat banii cu o mână tremurândă și văzând că dau să plec, mă întreabă:”DA DECE ÎMI DAI DUMNEATA ACEȘTI BANI?” Am rămas mut...ochii femeii exprimau demnitate, o demnitate a u nui om simplu de la țară...exprimau întrebare...explimau ură -sau poate că mă înșel...dar nu știam ce pot face! Am răspuns ”Așa doresc eu să fac...” și pe moment am înțeles sensul întrebării! Cum să i-a banii fără să cumpăr ceva!? Am simțit șiroaie de lacrimi pe obraz...m-am aplecat și am luat trei prune din pungă...la care femeia a spus să stau, a scos un teanc de pungi (ptr. frigider curate) și a început să pună prune...am oprit-o la patru prune, am pus în pungă și cele trei luate de mine...femeia mi-a indicat să i-au sticla cu sirop roșu...nu am spus nimic, nu eram în stare...și cu lacrimi în ochi am plecat...ce puteam face în fața acestei biete femei? Oare ce a împins-o să stea la ora 8 dimineața pe un trotuar și să vândă produse...și ceva vechituri...Doamne Dumnezeule, cum de rabzi pe pământul României -”GRĂDINA MAICII DOMNULUI!” pe politrucii care de 32 de ani distrug România și poporul român?! Măi politrucilor tâmpiți, nu vă este rușine? Uite în ce hal de sărăcie ați adus poporul român! Pa la ora amiwzii m-am gândit la sticla cu sirop! Oare nu putea să consume siropul biata femeie? Și merg mai departe cu gândul...oare câte sticle de sirop au bătrânii din România la ei acasă? Nu poate acest guvern de doi bani să cumpere toate sticlele de sirop de la bătrânii României...apoi, după un tratament de specialitae, să-l vândă cetățenilor? Dar câte nu s-ar putea face în România! Că vorba lui Adrian Păunescu ”S-AR PUTEA...DAR NU SE POATE!” Dar momnetul adevărului este aproape...mămăliga fierbe...și la acel moment să vezi tu române vărsare de sânge vinovat, mai ceva ca la momentul ^89! La întoarcere din oraș, pe la ora amiezii, femeia nu mai era la aceEa locație...poate că au intervenit cei de la Poliția Locală...au dat o amendă femeii că de, era pe un loc public și făcea ”comerț” dar nu plătea impozit...că trebuia să anunțe fiscul...vai de capul poporului român!

Doamne Dumnezeule, fă o minune și tranformă GRĂDINA MAICII DOMNULUI într-un loc curat și prielnic unei convețuiri sănătoase...poporul român -nu toți românii!-merită o soartă mai bună!

Acesta este jurământul meu...O CRUCE DE PE CARE SĂ NE PRIVEASCĂ MAICA DOMNULUI -FECIOARA MARIA! Doamne Ajută!

Iertare dacă v-am plictisit cu povestea mea...închid că acest episod din viața mea, îmi aduce aminte de mama mea...dar din alte perspective...EA a plecat dintre noi în anul 2015...și lacrimile vin iar...

Zalău, la 20.08.2022, într-o seară caldă, cu o ploaie liniștită...dar am o mare mâhnire-n suflet...nu pot uita vorbele dar mai ales privirea acelei DOAMNE!  Alex.C.Vâscu.